Zi frumoasa de septembrie! Fara soare, innorat dar placut! Drumul imi poarta pasii pe langa Biblioteca Judeteana. Prin gard, mi se pare ca zaresc chipul cunoscut al unui fost elev. Doar cred ca mi se pare, pana vad ca se  ridica de pe banca si vine in intampinarea mea. Este Cosmin Lavrinciuc, fostul meu elev, acum absolvent de Medicina! Vad soarele din privirea sa si totul se lumineaza! Depanam amintiri si incercam sa intoarcem timpul. Nu se mai poate, din pacate! Dar cele mai frumoase amintiri, ale copilariei raman legate de clasele primare, de colegi, de doamna invatatoare!

Cosmin e un tanar frumos la chip , la suflet, cu o educatie aleasa din familie. Mama si tata i a oferit totul atat lui cat si surorii sale iar copiii au apreciat asta si au rasplatit efortul parintilor prin rezultatele pregatirii lor. Si Andrada, sora lui,  este studenta la medicina. Cand Cosmin a intrat in clasa intai, ea urma sa umple familia cu veselia ei. Ce repede au trecut anii!

De a lungul carierei mele au cunoscut o multime de parinti. Fiecare a incercat sa cladeasca in copii ceea ce e mai frumos si mai bun: credinta, respectul, loialitatea si iubirea. Si fiecare copil a intors darul primit!

Ma uit la Cosmin! Mai inalt ca mine, cu zambetul pe buze , preocupat de examenul care urmeaza, dar atat de fericit ca ne-am intalnit, ca ne-am impartasit opiniile, ca ne-am amintit de copilarie!

Mult succes, Cosmin! Peste ani, cu siguranta vei fi un specialist renumit, cu empatie pentru omul bolnav, cu respect si apreciere pentru familia ta si pentru dascalii care ti-au slefuit caracterul!

Fii mereu tu insuti! Zambeste si gaseste o vorba de mangaiere pentru cei care au nevoie!

Felicitari familiei pentru asemenea copii! Mult succes, Andrada!

Va imbratisez cu drag si revad franturi din acei minunati ani ai copilariei lui Cosmin! Amintirile sunt…nemuritoare!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *