Drumurile lungi sunt obositoare, stim asta, dar poti cunoaste oameni deosebiti cand nici nu te astepti.

Vara trecuta drumurile mele duceau spre Slovenia unde ma astepta o vacanta de vis!

Aglomeratie mare pe masini, oameni de toate felurile si de caracatere diferite!

Emotionata si nedumerita, Lacramioara ma intreaba daca locul de langa mine e liber.

E liber, zic eu!

Cat a durat calatoria mea, am vorbit de una, de alta, si ne-am imprietenit repede!

De ce oare toate femeile ce par fragile sunt atat de puternice?

Are un baiat minunat si pleca la rude sa petreaca vacanta!

S-a intors mai repede decat mine, altfel am fi avut acelasi traseu la intoarcere!

M-am simtit bine in compania ei si am inteles ca puterea unui om nu sta in banii pe care ii are ci, cat de repede se ridica atunci cand a cazut!

Lacramioara e o femeie sensibila si delicata! Isi creste cu drag feciorul si se mandreste cu rezultatele lui.

Cata rabdare ii trebuie unei mame cu un adolescent din zilele noastre!

A gasit puterea sa imbine activitatea zilnica cu sprijinul acordat fiului ei, parintilor si celor dragi!

Un om de la care am invatat cat de importanta e rabdarea, mai ales atunci cand constati ca s-a terminat…rabdarea!

Multumesc, Lacramioara! Drumul a fost mai scurt si prietenia ta ma onoreaza!

2 thoughts on “Oameni de poveste #22

  1. Nu știu ce cuvinte ar fi mai potrivite pentru a vă mulțumi. Sunt un om norocos că v – am cunoscut.☺ M-ati servit cu o înghețată Vă mai amintiți? Și apoi când eu adormisem i-ati dat lui Robert o haina, era rece în autocar de la aerul condiționat. Peste câteva zile ne revedem din nou, în excursie la Chisinau.De abia aștept să vă revăd , să ascult și să învăț lucruri minunate de la dumneavoastră.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *