E luna mai, luna florilor!

Intr-o zi insorita ma intalnesc cu un coleg de breasla care imi marturiseste bucuria de a fi tatic si ma invita la petrecerea micutei, Anastasia!

Il stiu pe Cornel de la inspectia pentru definitivat , de acum …14 ani!

Revad in minte momentul si retraiesc emotia acelor clipe! Bine pregatit, stapan pe metodica si ….cu destule emotii! Normal! Veneam sa-l asist la o clasa simultana, intr-un sat uitat de lume si de …autoritati!

Au trecut examenele, au trecut anii si tanarul coleg vine la o scoala in oras!

Aici o va cunoaste pe Irina, o colega de limbi straine, sigura pe ea si pe ceea ce-si doreste de la viata ! O cariera frumoasa si o familie asemenea! Copiii o indragesc pentru ceea ce ea impartaseste ca om si dascal! In colectivul scolii unde muncesc, oamenii se cunosc de-o viata! Sunt ca o familie! Acolo a profesat si sotul meu si momentul petrecerii mi-a adus in minte sute de secvente de viata traite la superlativ cu oamenii de acolo!

Azi am bucuria sa le cunosc parintii, rudele si sa inteleg ca nimic nu este intamplator!

Micuta Anastasia trece prin toate bratele, e cuminte si priveste uimita la ceea ce se intampla!

Am petrecut momente frumoase cu Claudia, adolescenta rebela ce iubeste dansul popular si cu Alexandra, surioara ei! Doua fete minunate! Niste caractere deosebite!

Va multumesc, Irina si Cornel pentru invitatia de a fi cu voi!

Multumesc celor prezenti pentru momentele agreabile!

Muzica la inaltime si la fel…artistii fotografi!

Am petrecut o dupa amiaza cu oameni dragi si am regasit amintiri de neuitat!

Va imbratisez deopotriva pe toti!