Prima zi de scoala ramane pentru fiecare dintre noi, cea mai frumoasa amintire!
Meseria de dascal este de fapt…vocatie!
Asta inseamna rabdare, talent, har, dorinta si multa, multa dragoste!
Cum sa modelezi un om fara aceste daruri!
Cu mare drag si emotie imi amintesc de invatatoarea mea: blajina, cu vocea molcoma si cu mult drag de elevi.
De la ea am invatat sa am grija de uniforma, sa-mi spal gulerasul si mansetutele, sa fiu ordonata! Stiam aceste lucruri din familie dar scoala mi le-a ordonat altfel!
Mi-a placut atat de mult cum se purta cu noi, cum ne invata, cum ne jucam, incat am simtit ca as putea sa fiu si eu dascalita!
Bucuria a fost cu atat mai mare cu cat parintii mi-au incurajat gandul si m-au sustinut!
Nu voi uita prima zi de scoala ca dascal! Emotii mai mari decat ale copiilor! Aveam clase simultane, toate patru la un loc!
Anii au trecut, am adunat experienta, am urcat in cariera dar n-am uitat niciodata ca aceasta meserie se face doar cu dragoste!
Elevii mei veneau cu atata drag la scoala! Ne imbratisam dimineata la sosire dar si la amiaza la plecare!
Pe parintii lor i-am considerat prieteni, munca noastra era in echipa si ei au inteles asta!
De-a lungul timpului am fost mai tanara decat parintii elevilor mei, apoi de-o varsta si mai tarziu eu mai mare, cu mai multa experienta de viata!
Cu cata bucurie ma intalnesc si azi cu ei!
Cate amintiri frumoase avem!
Cate excursii si activitati minunate am realizat impreuna!
Azi e ziua noastra, a oamenilor scolii care au pus mereu mai presus de sanatate si familie pe elevii lor!
Ma inclin cu admiratie si recunostinta in fata celor care m-au invatat meserie, care m-au sustinut si au crezut in mine!
Educatori, invatatori, profesori! Fara voi, “botul de huma” vorba lui Creanga, n-ar avea curajul sa-si deschida aripile spre inaltul zbor!
Recunostinta elevilor vostri sa va lumineze drumul spre iarna vietii!
La multi ani!
Foarte cuvinte acum de ziua noastră ,a dascălilor .
Si mie imi vin in minte aceste dragi amintiri cu multă nostalgie .
Parca am fost intr o lunga poveste care s a sfârșit parca
prea brusc .
Tânjim toti dupa anii petrecuți
împreuna.
Au fost timpuri diferite ,sacrificii ,najunsuri dar erau multe trăiri la un nivel maxim.
Parca mi a venit si mie inspirația ,datorită ți-e ,Învățătorule bun!!!
Apreciez scrisul tau si succese
mari in continuare .
Eu simt ca sunt intr o vacanța
lunga si ca trebuie sa ma întâlnesc cu toti.colegii pentru a sărbători bucuria revederii
(Știți eu nu am ieșit la pensie)
Este secret!!!!
Dorina Ivan ,cu drag