In viata noastra nici o intalnire nu este intamplatoare!

In cei pe care ii intalnim ne regasim de multe ori!

Intr-o aurie zi de toamna aveam s-o cunosc pe Gina!

Sfioasa, calma si atat de sigura pe ea!

Ma vedeam pe mine in primii ani, timida dar atenta mereu la colegii cu mai multa experienta! Imi amintesc ca am fost rasfatata in primii ani la aceasta scoala!

Eram copilul care batea la portile afirmarii! Si cu cat drag m-au incurajat, m-au ajutat si m-au sustinut! Doamna Gafituc, doamna Culiceanu, domnul Gaspar si domnul Holban!

Le port vesnica recunostinta!

Cum spuneam in Gina m-am regasit pe mine la inceput de drum!

Sub prezenta ei gingasa si delicata am descoperit un dascal cu har.

Ne intalneam in pauze, discutam despre elevi si mai ales incercam sa-i impartasesc din experienta mea!

Nu mi-a fost greu deloc pentru ca Gina era interesata si participa foarte serios la toate actiunile scolii!

Ne-am imprietenit repede! Anii au trecut, Gina si a luat gradul intai, a capatat experienta, a facut un master care a ajutat-o sa-si valorifice experienta!

La fiecare intalnire zambeste larg si se bucura de revedere!

Este o personalitate foarte puternica, stie ce vrea si mai ales crede in sinceritatea prieteniei.

Pentru mine, Gina e omul care simte ca un copil, care se bucura de succesele elevilor ei si care stie sa-i sprijine pe cei care au aceasta nevoie!

Scoala a castigat un profesor tanar, plin de energie si implicat!

Multumesc Gina, pentru zambetul tau de fiecare zi!

Multumesc pentru prietenia ta!

Ma regasesc in felul tau de a fi in fata clasei si asta imi umezeste ochii la acest gand!