Chiar ma gandeam in clipa asta de cand o cunosc pe Maria sau Marioara!

E aceeasi persoana, dascal cu vocatie, calma si lina ca un rau din campie. Si pentru ca drumul ei parea asa de lin, maluri prapastioase i s-au ivit in cale, furtuni si tornade! Le-a trecut pe toate cu aceeasi blandete in priviri, cu acelasi gand! Se spune ca nimic nu este imposibil pana cand vine cineva si-l face posibil!

Generatii intregi au adorat-o, au iubit-o si au respectat-o! Acum se bucura de binemeritata “vacanta mare”, alaturi copii si nepoti!

Calatoreste si ne impartaseste si noua locurile pe care le viziteaza, se intalneste cu prieteni si pentru fiecare are o vorba buna!

Ne-am intalnit in aceasta vara! Ochii ei imi spuneau ca este fericita! Ca este iubita, apreciata si respectata pentru ceea ce este ca om.

Pentru ca stie ce inseamna singuratatea, uneori singuratatea in doi e cea mai dureroasa, indeamna pe prieteni sa nu stea singuri.

E foarte important ca cineva sa te asculte, sa ai cui spune un gand, o durere, o tristete sau o bucurie!

Marioara este o gazda grozava! In prezenta ei te simti minunat!

Iubeste florile si in gradina ei sunt numai minuni multicolore!

Trimite celor dragi flori in fotografiile facute chiar de ea.

Iti multumesc pentru toate amintirile tineretii noastre, pentru momentele petrecute impreuna si mai ales pentru sfaturile tale!

Ai fost si vei ramane un om minunat!

maria

3 thoughts on “Oameni de poveste #59

  1. Mulțumesc Minodora -tânara scriitoare din rândul celor ce trudesc pe ,,ogorul “școlii . Frumusețea sărbătorilor de iarna sa fie si in sufletul tău drag . Mulțumesc si primește îmbrățișări ,cu tot dragul ,de la noi :Maricica si Miti !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *