Ma gandeam azi la cafeaua de dimineata cat de benefic poate fi internetul! Bine, orice parte buna are si ceva mai putin bun!

Dar lasand la o parte toate astea, aici ne regasim cu persoane pe care nu le-am vazut de ani buni.

Mare mi-a fost bucuria cand mi-am recunoscut un fost elev dupa ochi.

Ochii sunt oglinda sufletului si intorcandu-ma in timp l-am revazut pe Romeo!  Era nou venit in clasa pentru ca se mutase cu familia in cartier.

Timid, cu privirea blanda a ochilor sai albastri -verzui s-a integrat usor in grup!

Era foarte atent la tot ce spuneam, la mesajul orelor si mai ales la felul cum ii tratam pe copii.

Am schimbat cateva ganduri recent  si aveam sa descopar un om calit , puternic si sigur pe el. Si-a ajutat familia si fratii, gandindu-se mai putin la el.

A calatorit si a trait in mai multe tari, dar peste tot si-a lasat amprenta caracterului sau frumos, prietenos si sincer.

Amintirea cu marul asezat pe catedra ma intoarce cu nostalgie in anii tineretii!

Bucuria mea cea mare e ca am lasat cate o particica din sufletul meu fiecarui copil care mi-a fost elev.

Romeo e unul dintre oamenii adevarati care stiu sa pretuiasca adevarul, familia, prietenia! Este iubit si apreciat de toti cei care il cunosc! Este un roman care spera ca intr-o zi viitorul lui sa se numeasca Romania!

Multumesc Romeo pentru amintirile frumoase pe care mi le-ai redat!

Multumesc pentru faptul ca sub infatisarea ta de copil timid ai stiut sa descoperi esenta lucrurilor si sa pastrezi in suflet calitatile nobile ale omenirii: respectul, corectitudinea, iubirea, prietenia!