Dupa cateva zile caldute, iarna se intoarce cu un vant aprig ce biciuie fata.
Ajung acasa dupa o scurta plimbare, ma incalzesc si gandul imi zboara la o colega draga, Dorina!
Ne stim de foarte multi ani, am avut numeroase activitati comune si mai ales m-am bucurat de prietenia ei!
Dedicata meseriei de dascal, iubita deopotriva de elevi, parinti si colegi, Dorina ne-a imbogatit cu cantece pentru copii!
Scrise cu atata drag si din inima ni le-a oferit la serbari, la intalnirile noastre de specialitate.
Acum locuieste in Ardealul ei drag, dar nu uita locul si oamenii unde meseria i-a fost bratara de aur!
Vocea ei calda, cuvintele abia soptite ii facea pe copii sa fie foarte atenti!
Era ceva magic sa asisti la ora ei!
Parea zana cu bagheta fermecata ce-i transforma de copii in personaje de poveste!
Acum ne trimite prin mediul on line noutati pentru sanatatea noastra, si bucurii pentru inimi.
Ar trebui pagini intregi sa povestesc despre Dorina, dar cei care o cunosc pot completa descrierea mea!
Fotografiile sunt momente unice surprinse din timp, ma uit la ele si reusesc sa revad acei ani, frumosi, impliniti, fericiti!
Multumesc Dorina pentru modelul ce l-ai oferit celor din jur!
Multumesc pentru minunatele clipe petrecute la orele tale!
Multumesc pentru ca am fost colege de generatie si pentru tot ce am invatat de la tine!
Cel mai frumos dar e sa daruiesti cuiva o parte din timpul tau si tu ai facut-o cu atata drag!