Iarna isi trimite incet solia catre noi! Fluturi albi plutesc nehotarati! Unii se asaza, altii isi continua zborul!
Si gandurile noastre si amintirile navalesc uneori precum aceste petale de nea!
Peisajul de afara imi aminteste de o prietena draga alaturi de care am petrecut clipe minunate! Vio este cea care mi-a aratat ca doi oameni pot fi prieteni chiar daca nu vorbesc in fiecare zi.
Am realizat impreuna proiecte si parteneriate, am crescut profesional si am impartasit si altora dornici din experienta noastra!
Mereu am ascultat-o fascinata de nobletea meseriei, de darul de a vorbi si a iubi ceea ce face! Multe generatii au iubit limba materna si pentru ca aveau un dascal de exceptie!
Vio este un om sensibil, cu o inima primitoare, bucurandu-se de fiecare reusita a elevilor sai si a celor dragi!
Stie ca fiecare om are drumul sau in viata si a calauzit cat mai bine pasii celor care i-au cerut sfatul!
Ne-am intalnit de multe ori, in anotimpuri diferite, si de fiecare data am simtit bucuria revederii!
Imi amintesc cu mare drag si emotie drumul nostru prin Cheile Bicazului cand iarna ne-a surprins intr-un fel aparte!
Amintirile sunt flacari ce incalzesc clipele trecute si lumineaza pe cele viitoare.
Iti multumesc pentru clipele petrecute impreuna, pentru tot ce esti ca mama si prietena, pentru energia ta neostenita pusa in slujba celorlalti!
Astept sa ne revedem cand pasii te vor purta pe aceste meleaguri!
Multumesc pentru prietenia ta, draga VIO!