Dimineata rece de ianuarie.

Imi amintesc cu mare drag cum am cunoscut-o pe Manuela la Sommet-ul francofon. Alaturi de cei alesi a contribuit la buna desfasurare a acestui eveniment. Ne-am bucurat atunci si de plimbari si m0mente deosebite impreuna.

Fire sensibila si deschisa m-a coplesit! Sensibilitatea ei si-a exprimat-o in  cartile de poezie pe care le-a publicat!

Ne-am revazut la Deva si  amintirile ne-au umplut timpul petrecut impreuna.

Dascal cu vocatie, Manuela este o mama si bunica fericita!

M-a invitat la ea dar fiind atat de departe n-am putut ajunge. Traieste intr-un loc plin de enegii benefice acolo unde stramosii nostri vorbeau cu Zamolxis.

Mi-a vorbit cu mare drag de Sarmizegetusa, de locurile pe care le cunoaste si le-a vazut de atatea ori.

Ma gandesc cu emotie si astept clipa cand imi va fi ghid pe acele locuri.

Unii oameni au un loc in sufletul meu, chiar daca nu ne vedem prea des si asta pentru ca simtim la fel, ca suntem pe aceeasi  lungime de unda!

Multumesc Manu pentru ca ai facut zilele Sommet-ului mai frumoase!

Multumesc pentru prietenia ta!

Esti oricand binevenita pe meleagurile de poezie unde traiesc!

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *