Chiar azi am vorbit cu Dorina! E in vacanta si in cateva zile ne vom revedea!
Am fost colege la inceput de drum, avem o multime de amintiri!
Parca o vad cu fata senina si inima plina de bucurie in preajma copiilor.
O femeie cum putine sunt: si-a luat viata in propriile maini, stiind ca destinul ni-l facem singuri!
A avut o cariera frumoasa, daruita educatiei celor mici, adepta a noului si perfectionista!
La un moment dat a inteles ca viata iti deschide o fereastra atunci cand iti inchide o usa! Si asa si-a luat zborul ca o pasare direct spre America!
Acolo o astepta sora, fiica si familia ei! A incercat, a indraznit, a reusit!
Are doi copii frumosi si e bunica devotata!
Sigur ca sacul cu amintiri a insotit-o in calatoria ei, dar a stiut sa aleaga doar amintirile frumoase.
Cand am vorbit la telefon i-am simtit in glas bucuria si emotia!
Pastrez cu drag un tablou cu flori pictat de ea pe care mi l-a daruit! Si de fiecare data cand il privesc o vad pe Dorina: vesela, prietenoasa, atenta!
Zilele acestea ne vom revedea! Astept cu emotie clipa!
Cu siguranta voi regasi aceeasi Dorina, plina de viata si vesela!
Amintirile noastre sunt legate de tineretea noastra, cand nu exista intrecere intre noi, toate eram foarte bine pregatite si apreciate de parinti si copii. Au fost cei mai frumosi ani, pana cand am inceput sa adunam diplome, hartii care sa dovedeasca scriptic cat de bune suntem!
Noi am ramas generatia de aur a liceului pedagogic, cu profesori minunati, cu o cultura generala vasta, cu participari saptamanale la concerte simfonice, la cor etc.
Oameni care au format oameni!
Multumesc Dorina pentru toate amintirile frumoase!
Multumesc pentru gandul tau frumos de a ne revedea!